Proverbi siciliani

Proverbi siciliani

 

 

 

I riassunti , gli appunti i testi contenuti nel nostro sito sono messi a disposizione gratuitamente con finalità illustrative didattiche, scientifiche, a carattere sociale, civile e culturale a tutti i possibili interessati secondo il concetto del fair use e con l' obiettivo del rispetto della direttiva europea 2001/29/CE e dell' art. 70 della legge 633/1941 sul diritto d'autore

 

 

Le informazioni di medicina e salute contenute nel sito sono di natura generale ed a scopo puramente divulgativo e per questo motivo non possono sostituire in alcun caso il consiglio di un medico (ovvero un soggetto abilitato legalmente alla professione).

 

 

 

 

Proverbi siciliani

RACCOLTA DI PROVERBI SICILIANI

Proverbiu: discursu longu cu picca paroli
(discorso lungo con poche parole)


Stenni u peri quantu u linzolu teni.
Ogni lassata è pirduta.
Cu cerca trova.
Fai beni e scordatillu, fai mali e pensaci.
A matinata fa a iurnata
Chiussa n’hai chiussa ni voi.
Ogni mali un veni pi nociri .
Quannu u iattu un c’è i surci abballunu.
A megghiu parola è chidda ca nun si rici.
Nuddu si pigghia s’un s’assumigghia.
Cu pratica cu zoppu all’annu zuppichia.
Morti e maritu un si sapi quannu veni.
U pisci (l’ospiti) dopu tri ghiorna feti.
Acqua e focu dacci locu.
A roba a stima cu a fa.
U Signuri chiuri a porta e rapi u purtuni.
Occhiu c’un viri, cori c’un doli.
U sonnu porta bonu cunsigghiu.
Unnè oru tuttu chiddu chi luci.
U lupu perdi u pilu ma no u vizziu .
Megghiu un’ovu oggi ca na iaddina rumani
U caru currici e u pinnenti pensici.
Cu mancia patati un mori mai.
Nzoccu abbasta a unu abbasta a centu.
U veru amicu si canusci u mumentu ru bisognu.
U vinu fa sangu.
Quannu u iattu un po’ arrivari ‘nto purmuni rici ca feti.
Megghiu u tintu canusciutu ca u bonu a canusciri.
U supecchiu rumpi u cupecchiu.
Supra a vaddira u graunchiu.
Schetta un tappi, maritata tappi,basta ca tappi e comu tappi, tappi.
A spusina majulina un si gori a cuttunina.
A spusina austina un si gori a vistina.
Comu mi canti ti sonu.
Ta manciatu u sceccu e ti cunfunni pà  cura.
Bedda ri facci e laria ri cori.
U picciottu po muriri ma u vecchiu un po’ campari.
U pisci feti ra testa.
Essiri a regina appi bisognu puru ra vicina.
Figghi nichi vai nichi, figghi ranni vai ranni, figghi maritati vai ‘nquantitati.
Unn’avi ogghiu e frii  i sfinci.
A megghiu acqua sa vivunu i porci.
Ogni cosa a so tempu.
U Signuri affliggi ma unn’abbannuna.
U Signuri rici aiutati ca t’aiutu.
U Signuri n’havi a dari bonu lumi e bonu sintimentu.
A matri lagnusa ‘nsigna i figghi masari.
Cu si vanta ca so ucca o è asinu o è cucca.
Cu zappa la so vigna, bona la zappa e bona la vinnigna.
Pi San Martinu u mustu è vinu.
Cu avi arti, avi parti
A chi servi essiri bedda e aviri lu maritu picuraru? Un jornu sta a casa e centu a lu pagghiaru.
L’alivu tantu cchiù penni tantu cchiù renni.
Cu avi na bona vigna , avi pani vinu e ligna.
Pi San Martinu pani nespuli e vinu.
Pi San Martinu si spinuccia u vinu.
Sciacca cu muddura, arrifunni cu calura, simina quannu è ura.
Cu bonu simina megghiu arricogghi, cu malu ha siminatu, resta poviru e garbatu.
Un c’è rosa senza spini, un c’è gioia senza duluri.
Un c’e funerali unni un  si riri, un c’è matrimoniu unni un si chianci.
Si unn’arrisica unn’arrusica.
Occhiu c’un viri, cori c’un doli.
Sfurtunatu nnu iocu, furtunatu nn’amuri.
Figghia ‘nna fascia, un diri baascia.
Figghia ‘nna fscia, doti ‘nna cascia.
U megghiu varagnu è lu sparagnu.
Fatti a fama e va curcati.
A lingua unn’havi ossa e rumpi l’ossa.
U no u sai u si l’aspetti.
Picciriddi e ‘mbriachi Diu l’aiuta.
Mortu un papa si nni fa nautru.
Tutti i missi su al’artaru maggiuri.
I mura un’hannu aricchi e sentunu, i trona unn’hannu occhi e virunu.
Austu e riustu e capu ri ‘mmernu.
A fimmina chi capiddi logni havi u ciriveddu curtu.
A iaddina vecchia fa bonu u broru.
Chiamu l’orbu pi darimi aiutu, rapi l’occhi e mi fa scantari.
U matrimoniu è comu u muluni chiusu, a ‘nsettitu.
Di luni e di marti un si parti, di mercuri e di iovi un ti movi, u venniri unn’agghiri siddu u sabutu arriva.
U mottu anticu un sbagli mai
L’occhiu ru patruni ngrassa u cavaddu.
U beni veni ra campagna.
Quantu sapi u pazzu ‘ncasa sua, un sapi un saggiu ‘ncasa d’autri.
Cu amici e parenti uncia  cattari e vinniri nenti.
Quannu u megghiu nc’è u tintu piaci.
U rispettu è misuratu, cu lu porta l’avi purtatu.
Luntanu di l’occhi, luntanu du cori
Bon tempu e malu tempu nun dura tuttu u tempu.
U saziu un criri mai u riunu.
U stessu mortu nsigna a chianciri.
L’erva tinta un sicca mai.
Megghiu suli ca mali acumpagnati.
L’omu unnè cuntentu mai.
Tintu cu mori.
Ogni santu voli a so cappella.
A tuttu c’è rimediu tranni a morti.
Dopu l’acqua veni u suli.
U malu vicinu, u malu matinu.
A vicinanza fa a parintela.
Cu va o mulinu s’infarina.
U sceccu a porta a pagghia e u sceccu sa mancia.
P’un monicu un si chiuri u cummentu.
Paisi chi vai usanza chi trovi.
Mentri c’è vita c’e spiranza.
Quannu si cunta è nenti.
Cu s’accuntenta gori.
Occhi c’aviti fattu chianciri, chianciti!
Dopu u ruci veni l’amaru.
Zeru a cu tocca
L’acqua è oru
Cu avi i vai si teni.
U si t’attacca u no ti sciogghi.
Cu mori, mori e cu campa campa.
Ognunu si talia u so immu.
Unni ta fattu l’estati, fatti u mmernu.
A fimmina diciottu, l’omu vintottu.
U debitu su nsi fa un si paga.
Nzina chi c’è sciatu c’è spiranza.
Un’occhiu un po’ viriri all’autru.
Quattr’occhi su megghiu ri rui.
Cu sparti avi a megghiu parti.
Nta na casa c’un c’è omu, un c’è nomu.
C’un ci passa un ci po’ cririri.
Di cu sunnu i figghi si l’annaca.
Mortu u figghiozzu un semu cchiù cumpari.
Niputi, corpa ri cuti.
Tali patri, tali figghiu.
Un patri po’ campari a centu figghi,  centu figghi un ponnu campari un patri.
Agneddu e sucu e finiu u vattiu.
Ogni sciuri e segni d’amuri.
Tanti picca fannu assai.
Ti pari cattuttu u munnu è chianu.
Nzina ca mori c’è sempri ri nzignarisi.
Quannu u poviru torna beni, un c’è terra ca lu teni.
U sangu chiama
U sangu un si po’ fari acqua.
I vai ra pignata i sapi a cucchiara ca l’arrimina.
Nuddi si lamenta siddu unnhavi nenti.
Nuddu rici aih, s’un ci roli.
I megghiu amici ti trariscinu.
Patti prima amicizia longa.
Pi canusciru un’omu s’avi a manciari setti sarmi ri sali.
Cu è picciottu è riccu.
Dopu a quarantina un malannu a matina.
Cu avi pruvuli spara.
Chiama patri a cu ti runa pani.
Ognunu tira l’acqua o so mulinu.
Quannu u riavulu t’accarizza signu ca voli l’arma.
Cu paga a sira è francu a matina.
Cu paga prima mancia pisci fitusi.
U parrinu un canta missa sanza dinari.
Nuddu fa nenti pi nenti.
Cu ri vecchiu s’innamura prestu si cotula a ventura.
A cu ti leva u pani levaci a vita.
Sciumi chi grira passici sicuru.
Sulità, santità, pani picca e libirtà.
Ognunu chi sua rissi Giufà.
Quannu a iatta si lava a facci è signu ca havi a chioviri.
Li pisci di lu mari su destinati cu si l’havi a manciari.
Un si po’ aviri a vutti china e a mugghieri mmbriaca.
U friddu ri marzu scoccia u vecchiu ntò iazzu.
Poviru si, lordu picchi?
Megghiu tardu ca mai.
Cu dormi un pigghia pisci.
Unn’havi chi fari e si pigghia aiatta a pittinari.
Iurnata rutta perdila tutta.
U primu è angilu.
Megghiu na vota arrusicari ca centu voti aggialliari.
Ucca c’un parra si chiama cucuzza.
Voli affirrari a luna nto puzzu.
Oggi è mia dumani è tua.
Ogni lignu havi u so fumu.
O ti manci sta minestra o ti ietti ra finestra.
Na vota si nasci e na vota si mori.
Si sapi quannu si nasci ma un si sapi quannu si mori.
A morti un talia ne nichi ne granni.
Sorti e mala sorti unni vai ti la porti.
Cu si susiu u postu pirdiu, cu s’assittò u postu truvò.
Tuttu u munnu è paisi.
Cu nasci tunnu un po’ moriri quatratu.
A Caccamu ci sunnu li Peppi e li Nucasi, a Termini li Ustini e li vastasi.
Ogni testa fa tribunali.
Di Santa Lucia a Natali un passu ri cani a capurannu un passu r’omu.
Pi Sant’Antuninu carduna manciaiu o cotti o cruri comu i truvaiu.
Zuccaru nun vasta bivanna.
U iaddu carria e a iaddina scalia.
A iatta fricarola fa i i iattareddi orvi.
L’erva ru vicinu èp sempri cchiò virdi.
Cu prima nasci, prima pasci.
A cutra si stira mentri u ferru è cauru.
U lignu s’aggrizza mentri è virdi.
Cu tardu arriva malu alloggia.
Un’annu si fa supra na petra.
Cu cancia a vecchia pa nova vai trova.
Tintu cu avi ri bisognu.
Nun fari ri ogni erva un fasciu.
Unn’accattari a iata intra u saccu.
U tempu si pigghia comu veni.
U sonnu è trarituri.
Megghiu moriri ca suffriri.
Cosi amari tenili cari.
Unni trasi u suli un trasi u dutturi.
Megghiu un iornu ri liuni ca centu ri pecura.
U rizzu ci rissi a urpi:cu si senti punciri nesci fora.
A farfantaria avi i peri curti.
A virità acchiana sempri ‘ncapu comu l’ogghiu.
Quattru e qrattru fannu ottu.
Raccumannaiu a sunza o iattu.
U lettu è rosa s’un si rormi s’arriposa.
Cu accurza allonga e cu allonga accurza.
Chiacchiri e tabaccheri ri lignu o munti un s’impignanu.
Metti u pani e renti ca u pitittu s’arrisenti.
Pisci cottu e carni crura.
Saccu vacanti ‘npo stari additta.
Ci voli u ventu ‘nchiesa ma no p’astutari i cannili.
U troppu ririri finisci a chianti.
A bona vutti fa u vinu bonu.
L’acqua fa mali e lu vinu fa cantari.
Vinu vecchiu e ogghiu novu.u lupu perdi u pilui ma no u viziu.
A tardanza unnè mancanza.
Ognunu sapi i fatti sua.
Megghiu riri chi sacciu e no chi sapeva.
U persu è persu.
Na vota l’unu tocca a tutti.
Nzoccu fai avrai fattu.
U primu amuri un si scorda mai.
U rruttu rura cchiossà ru sanu.
Mentri u mericu sturia u malatu si nni và.
Cu troppu voli nenti avi.
Ama a diu e futti u prossimu.chianci u giustu pu piccaturi.
U diciassetti Sant’antoni, e vinti Vastianu, u vintunu Agnisa, u rui a cannilora,
u tri a brasca fora u cincu Sant’Aita u novi Sant’Apollonia.
P’a cannilora di lu mmernu semu fora.
U Signuri manna a cruci a cu a po’ suppurtari.
A cavaddu ratu un si tali ‘nmucca.
Cu ti fa chianciri ti fa ririri.
Nun fari beni a porci e mancu limosina a parrini.
U lagnusu è bonu vinturusu.
Di na spina nasci na rosa, di na rosa nasci na spina.
Donna senza onuri e rosa senza oduri.
Penza pi oggi ca pi dumani penza Diu.
Ogni focu forti addiventa cinniri.
Ognunu pi sé e Diu pi tutti.
Quantu vali n’amicu nchiazza, nun vali centunzi ncascia.
Tutti i sciarri sunnu pa cutra.
Tantu va a quartara  all’acqua finu ca si rumpi.
Attacca u sceccu unni voli u patruni.
Cu mancia fa muddichi e cu camina truppica.
U voi pi corna, l’omu p’a parola.
U  mastru è mastru u patruni è capumastru.
Munti cu munti un si iunci mai ma l’omini ri munnu si iunciunu sempri.
Ogni acqua lorda leva a siti.
Nzoccu servi a tia a autri un dari.
Amuri, biddizzi e danari su tri cosi c’un si ponnu ammucciari.
Cu scecchi caccia e fimmini criri, facci ri pararisu nu ni viri.
Amuri è addivari.
Annata bisesta biatu  cu ci resta..
Aprili fa li sciuri, maiu avi l’unuri.
Ti vò nzignari a npuvuriri, manna l’omini e nun ci iri.
Frivaru è curtu e malucavatu.
Innaru siccu, burgisi riccu.
Natali cu suli e pasqua cu tizzuni.
A furca è fata pu poviru.
Chiddu ca è scrittu leggiri si voli.
Cu cancia a vecchia pa nova cchiù vai trova.
Cu vinni scinni cu accatta acchiana.
Cu sparagnò bonu si truvò.
Nun punciri u sceccu nta muntata.
Acqua ri giugnu cunsuma lu munnu.
Ci voli cchiussà a dillu ca a fallu.
Quannu u piru è maturu cari sulu.
Varca c’addimura porta caricu.
L’ova ra sciuccata hannu a essiri spari.
Ogni iaddu canta ntò so munnizzaru.
A vigna ru vicinu pari sempri cchiu carricata.
U beni veni ra campagna.
Nuddu t’arrobba siddu un ti sapi.
U porcu ci rissi a San Luiggi: cu cumanna fa liggi.
Calitimiuncu ca passa a china.
Parri quantu un iurici poviru.
Si pigghia u itu cu tutta a manu.
Tra u riri e u fari c’è ri menzu u mari.
I parenti da muggheri su duci comu u meli, i parenti du maritu su amari comu u feli. A iaddina chi camina s’arricogghi ca vozza china.
A iaddina cantatura né si vinni né si runa, si la mancia la patruna.
Arbulu carricatu è rivirutu, arbulu senza fruttu unn’è taliatu.
Cu di sardi e cu di tunnina, tutti fetunu signura cuscina.
Mannira e Marici, u riavulu i fici.
Arrivela Mazzuni:- Benni cavuli ci sunnu a Picciaruni.
Nun ti mmiscari, nun ti ntricari, nun fari beni, ca mali un ti ‘nni veni.
Panza cuntenti, cori climenti, panza diuna nenti pirduna. 
Sparagna a farina quannu a tina è china, ca quannu u funnu pari un servi cchiù sparagnari.
Prima ru dannu a virtenza dopu ru dannu a pacenzia.
Ca scusa ru figghiolu a mamma s’ammucca l’ovu.


Intervistate:

Badame Salvatrice anni 70                 Macaluso Antonina anni 75             Libreri Antonina anni 59         
La Corte Giuseppa anni 68                 Gervasi Maria anni 84           Ciaccio Giuseppa anni60        
Bova Salvatore  anni 94            Scimeca Francesca anni93           Barbata Giuseppa anni70      
Canzone Giuseppa anni 67                 Comparetto Maria anni 70           Giovenco Rosa  anni 65
Guzzo Antonina anni 72            Zangara Caterina anni                  Intile Angela  anni 80
Giovenco Antonina anni            Guzzardo Giorgio anni                 Miceli Concetta anni 64
Cecala Nicasia anni 72              Randazzo Antonina anni 64         Scorsone Carmela anni64
Porretta Giovanna anni 68                 Passantino Angela anni 59
Cecala Maria Assunta anni 58   Amodeo Rosetta anni 63

 

Fonte: http://forum.indire.it/repository_cms/working/export/6696/allegati/all_4.doc

Sito web da visitare: http://forum.indire.it/

Autore del testo: http://formazionedocentipon.indire.it

Il testo è di proprietà dei rispettivi autori che ringraziamo per l'opportunità che ci danno di far conoscere gratuitamente i loro testi per finalità illustrative e didattiche. Se siete gli autori del testo e siete interessati a richiedere la rimozione del testo o l'inserimento di altre informazioni inviateci un e-mail dopo le opportune verifiche soddisferemo la vostra richiesta nel più breve tempo possibile.

 

Proverbi siciliani

 

 

I riassunti , gli appunti i testi contenuti nel nostro sito sono messi a disposizione gratuitamente con finalità illustrative didattiche, scientifiche, a carattere sociale, civile e culturale a tutti i possibili interessati secondo il concetto del fair use e con l' obiettivo del rispetto della direttiva europea 2001/29/CE e dell' art. 70 della legge 633/1941 sul diritto d'autore

Le informazioni di medicina e salute contenute nel sito sono di natura generale ed a scopo puramente divulgativo e per questo motivo non possono sostituire in alcun caso il consiglio di un medico (ovvero un soggetto abilitato legalmente alla professione).

 

Proverbi siciliani

 

"Ciò che sappiamo è una goccia, ciò che ignoriamo un oceano!" Isaac Newton. Essendo impossibile tenere a mente l'enorme quantità di informazioni, l'importante è sapere dove ritrovare l'informazione quando questa serve. U. Eco

www.riassuntini.com dove ritrovare l'informazione quando questa serve

 

Argomenti

Termini d' uso, cookies e privacy

Contatti

Cerca nel sito

 

 

Proverbi siciliani